Principiile generale pentru pacienții diabetici:
• 3 mese pe zi + 2 gustari;
• adaptarea calorică în functie de indicele de masă corporală, greutatea ideala și efortul fizic;
• glucidele sau carbohidrații (HC) trebuie sa reprezinte 50-55% din aportul caloric;
• se preferă glucidele complexe (cereale integrale, paste integrale, tărâțe de grau și ovăz, pâine din cereale integrale, cartofi, fasole, mazare, linte). Glucidele complexe mai includ fructele proaspete, nuci, alune, produse lactate ce nu conțin zahar adaugat: iaurt, branza, lapte;
• a se evita glucidele rafinate: painea albă, prajituri, bomboane, ciocolată, biscuiți, gem, dulceață;
• fara a deveni o preocupare excesivă calculul hidratilor de carbon, pacientul trebuie sa se încadreze între 150-180 g HC zilnic, în funcție de greutatea corporală, având ca reper următoarele echivalențe: la 100 grame paine corespund 50 g HC, 100 grame de faina conțin 70 g HC, 100 grame de cartofii, orez, fasole, banane, struguri conțin aproximativ 20 grame HC, 100 grame de fructe incluzând aici mere, piersici, pere, caise, cireșe, vișine conțin 10 grame HC, 100 grame de lactatele conțin aproximativ 4 g HC.
• legumele (rosii, vinete, spanac, ciuperci,ardei gras, castraveti, dovlecel, fasole verde, salata verde) în general conțin cantități mici de HC, sunt alimente care nu trebuie cântărite;
• fibrele alimentare sunt asigurate prin predominenţa în dietă a glucidelor complexe legume, leguminoase, cereale şi fructe care trebuie să asigure 30-35 g fibre.
• proteine trebuie sa asigure 12-15% din calorii;
• necesarul aproximativ de proteine este de 1g/kg corp, în caz de afectare renală nu se va depăşi 0,8 g/kg corp/zi;
• ½ din cantitatea de proteine trebuie să provină din sursă animală (carne, lapte si derivate, pește, ou, fructe de mare) și ½ din sursă vegetală ( cereale, cartofi, soia, fasole, mazare);
• lipidele trebuie să reprezinte 25-30% din rația calorică;
• grăsimi saturate trebuie să reprezinte <7% din aportul caloric, sunt solide la temperatura camerei, provin în principal din surse animale, cresc nivelul de LDL-colesterol şi pot cauza boli cardiovasculare. Surse: carne, produse lactate grase, ulei de nuca de cocos, ulei de palmier;
• grăsimi trans, cele obţinute în general prin procesare (hidrogenare) sunt extrem de nocive (margarina și smântâna vegetală pentru gătit;
prajituri, plăcinte; gogoși, cartofi prajiți, bucăți de pui pane,
chipsuri, napolitane, bomboane, pop-corn preambalat pentru cuptorul cu microunde, semi-preparate congelate);
• grasimile mononestaurate sănătoase, se gasesc in uleiul de măsline, rapiță, floarea-soarelui, fructe oleaginoase, trebuie să reprezinte aproximativ 10% din aportul caloric;
• grăsimile polinesaturate sunt extrem de benefice, se găsesc în semințe de floarea soarelui, semințe de susan, semințe de dovleac, semințe de in, pește gras (somon, ton, macrou, hering sau sardine), trebuie să reprezinte aproximativ 10% din aportul caloric;
• necesarul de clorură de sodiu al unui adult sănătăs conform OMS este acoperit de 5-6 g de sare pe zi;
• aportul hidric trebuie să fie de 33 – 40 ml/kilogram corp/zi provenind din apa plată, apă minerală, ceaiuri neindulcite;
• un stil de viață sănătos mai include și efortul fizic aerob moderat minim 30 minute/zi, minim 5 zile/saptamana (150 minute/saptamana);
Bibliografie: Hâncu N, Roman G, Vereşiu IA (editori), Diabetul zaharat, nutriţia şi bolile metabolice. Tratat.), Editura Echinox, 2010
No comments:
Post a Comment