Preventia diabetului zaharat

 Preventia diabetului zaharat tip 2:

• evitarea consumului de alimente care contin glucide cu absorbtie rapida (prajituri, ciocolata, bomboane, inghetata, bauturi carbogazoase)
• consumul de alimente bogate in glucide cu absorbtie lenta ( cereale integrale, mazare, fasole, cartofi, orez, fructe)
• consum de minim 5 portii de legume si fructe pe zi
• scadere in greutate minim 5% din greutate corporala la pacientii supraponderali sau obezi 
• efort fizic 30 de minute pe zi minim 5 zile pe saptamana
• monitorizarea la 1-3 ani a glicemiei din sange venos la toate persoanele cu varsta peste 45 de ani fara factori de risc si la orice varsta pentru toate persoanele cu factori de risc (obezitate, HTA, istoric familial de diabet, dislipidemie).
• evitarea mancatului in fata televizorului, computer-ului.

Cele mai eficiente tipuri de insulina

 Cele mai eficiente tipuri de insulina cu durata lunga de actiune sunt:

Insulina degludec 

Insulina glargine U300 

Daca in prezent folosesti insulina cu durata lunga de actiune de alt tip  ai putea sa intrebi medicul despre eficienta acesteia si sa il rogi sa te treaca pe un alt tip de insulina din cele enumerate mai sus. Deasemenea daca folosesti insulina premixata aceasta are numeroase dezavantaje printre care si un risc mare de hipoglicemii. Insulina premixata contine atat insulina cu durata lunga de actiune cat si inulina cu durata scurta de actiune, de aceea titrarea dozelor e mai dificila si adesea incorecta. 

 Cele mai eficiente tipuri de insulina cu durata scurta de actiune sunt:

Insulina aspart 

Insulina aspart cu durata foarte scurta de actiune 

Insulina lispro 

Insulina glulisine 

Daca in prezent folosesti insulina cu durata scurta de actiune de alt tip  ai putea sa intrebi medicul despre eficienta acesteia si sa il rogi sa te treaca pe un alt tip de insulina din cele enumerate mai sus. 

Principiile alimentare in diabetul zaharat

 „ Împărţirea caloriilor pe principii nutritive

– Glucidele sau hidraţii de carbon asigură 50–60% din caloriile zilnice 

(3–5 g/kgc/zi, faţă de 4–8 g/kgc/zi la nediabetici) reprezentând 120–350 g HC/zi. Prin arderea unui gram de HC se eliberează 4 calorii.

Cantitatea de HC consumată zilnic va fi deci aproape normală, dar se vor prefera HC cu absorbţie lentă (pâine, făinoase, cartofi etc).

După conţinutul în HC alimentele se clasifică astfel:

a. Alimente consumate fără restricţie (necântărite): legumele şi fructele cu conţinut sub 5 g HC%;

b. Alimente consumate cântărite zilnic: pâinea (50% HC); făinoasele şi cartofii fierţi (20% HC), orezul, grişul (20% HC fierte); leguminoasele uscate (50% HC nefierte); fructele (10% HC); legumele cu conţinut peste 5% HC, laptele, caşul, urda, brânza de vaci (4% HC);

c. Alimente interzise: zahărul, prăjiturile cu zahăr, bomboanele, ciocolata, rahatul, halvaua, siropurile, biscuiţii cu zahăr şi miere, fructele cu conţinut peste 10% HC (strugurii, prunele, bananele), băuturile răcoritoare cu zahăr. 

Când există posibilitatea automonitorizării, se pot permite şi aceste alimente, postprandial, cu eventuală suplimentare a terapiei.

− Lipidele. Vor asigura 25–30% din raţia calorică. Prin arderea unui gram de lipide se eliberează 9 calorii. Consumul de colesterol nu trebuie să depăşească 300 mg/zi (tabelul 9.4).

− Proteinele. Reprezintă 15–20% din raţia calorică, sau 0,8–1,2 g/kgc/zi. Se vor evita regimurile hiperproteice de altădată care grăbeau instalarea complicaţiilor renale. Prin arderea unei gram de proteine se eliberează 4 calorii.” (1).

Bibliografie : 1.Iulian Mincu, Alimentatia omului sanatos si bolnav, Editura Enciclopedica, 2007

Clasificarea diabetului zaharat

 CLASIFICAREA DIABETULUI ZAHARAT

„În 1997, un grup de experţi ADA (American Diabetes Association) a publicat o nouă propunere de clasificare şi diagnostic a DZ, care a fost adoptată de OMS.

Clasificarea etiologică a diabetului zaharat (ADA/OMS)

I. DZ tip 1 se defineşte prin procese distructive β -celulare care duc la DZ, în care insulina exogenă se impune pentru a preveni dezvoltarea cetoacidozei, comei, morţii.

Se caracterizează prin deficit absolut de insulină.

A. DZ tip 1 autoimun este cunoscut în clasificările anterioare ca IDDM, DZ tip I, DZ cu debut de tip juvenil, apare datorită unei distrucţii β -celulare mediate imun. Rata distrucţiei este variabilă, fiind rapidă la unii indivizi şi lentă la alţii. Forma rapid progresivă este caracteristică copiilor, dar poate să apară şi la adulţi. Forma lent progresivă apare în general la adulţi şi se numeşte LADA (Latent Autoimune Diabetes in Adults) sau DZ tip 1,5.

B. DZ tip 1 idiopatic. La aceşti pacienţi cu insulinopenie permanentă şi predispoziţie la cetoacidoză, nu se cunoaşte cauza diabetului zaharat şi nu există dovezile autoimunităţii. Apare de obicei la indivizii de origine africană şi asiatică.

II. DZ tip 2 (de la predominanţa insulinorezistenţei cu deficit relativ de insulină, până la predominanţa deficitului insulinosecretor cu/sau fără insulinorezistenţă).

III. Alte tipuri de diabet zaharat

A. Defecte genetice ale funcţiei celulelor β

Defecte genetice în acţiunea insulinei

B. Boli ale pancreasului exocrin 

C. Endocrinopatii

D. Diabet indus de droguri sau substanţe chimice

E. Infecţii

G. Forme neobişnuite de diabet mediat imun

Alte sindroame genetice

IV. Diabet zaharat gestaţional. ”

Bibliografie Iulian Mincu, Alimentatia omului bolnav si sanatos, Editura Enciclopedica, 2007

Ghidul de diabet al societatii romane de diabet, nutritie si boli metabolice

 Gidul ofera ultimele detalii referitoare la diagnosticul si tratamentul diabetului. 

https://societate-diabet.ro/wp-content/uploads/2021/07/Ghidul-SRDNBM-2021.pdf

Neuropatia diabetica

 

Complicaţie cronică ce afectează nervii de la nivelul membrelor inferioare – neuropatie periferică, dar şi din alte teritorii, inclusiv de la nivelul organelor interne – neuropatie vegetativă

Semnele neuropatiei diabetice periferice sunt:

dureri la nivelul picioarelor de diferite tipuri (înţepături, arsuri) ce apar în repaus, mai ales noaptea

furnicături, parestezii ale picioarelor

scăderea sau pierderea sensibilităţii la nivelul tălpilor 

transpiraţii exagerate sau uscăciunea pielii

senzaţia de picioare neliniştite

mai rar sunt afectaţi nervi de la nivelul coapsei, trunchiului, ochilor

IMC si circumferinta abdominala

 IMC (indicele de masă corporală) = greutatea în kg /(înălţimea în metri) la pătrat

 Normal: IMC între 18,5 – 24,9 kg /m2 ; 

Suprapondere: IMC între 25 – 29,9 kg/m2 

Obezitate: IMC > 30 kg/m2 

• Circumferinţa abdominală – trebuie să fie: • <80 cm la femei şi • <94 cm la bărbaţi 

Orice valoare mai mare înseamnă obezitate abdominală şi implică risc crescut de apariţie a bolilor cardiovasculare.

Complicatiile si comorbiditatile gastro-intestinale la pacientii cu diabet zaharat

 In cadrul clinicii Elias Invest Medimages , Oradea, strada Sucevei 63, pacientii cu diabet pot beneficia de consult interne in contract cu CAS pentru screening-ul si tratamentul complicatiilor digestive ale diabetului zaharat. 

Complicatiile si comorbiditatile gastro-intestinale la pacientii cu diabet zaharat sunt multiple: 

 boala de reflux gastro-esofagian,

 litiaza biliara, gastropareza diabetica,

 enteropatia diabetica,

 insuficienta pancreatica exocrina, 

 boala celiaca la cei cu diabet zaharat de tip 1, 

 steatohepatia non-alcoolica dismetabolica.

Controlul glicemic poate preveni aparitia acestora dar o data instalate trebuie tratate fiecare in parte.

Ce investigatii ar trebui sa faca periodic pacientii cu diabet zaharat?

 

Tratament dubla terapie in diabetul zaharat tip 2

 De ce e ideala combinatia metformin si inhibitor de SGLT-2 la pacientii diabetici cu factori de risc cardio-vascular? 

Pentru ca clasicul metformin va scadea productia hepatica de glucoza si va creste sensibilitatea la insulina la nivelul ficatului si al muschilor periferici. Inhibitorul de SGLT-2 va inhiba reabsorbtia de sodiu si glucoza la nivel renal astfel ca si glicemia si tensiunea arteriala vor scadea. Ambele medicatii functioneaza prin mecanisme independente de insulină, deci nu cresc valorile circulante ale insulinei cum o fac medicamentele din generatiile anterioare, deci nu dau hipoglicemii.

Combinatia metformin inhibitor de SGLT-2 va reduce asadar riscul de viitoare evenimente cardiovasculare, imbunatatind concomitent 2  parametrii, valorile glicemiei si valorile tensiunii arteriale. Pe langa acestea combinatia va mai da si o usoara scadere in greutate, fapt care va influenta din nou benefic toti parametrii. In plus inhibitorul de SGLT-2 va imbunatati si parametrii lipidici prin  cresterea HDL-colesterolului si scaderea LDL-colesterolului.

Datele din literatura de specialitate sustin acest lucru.

https://www.nature.com/articles/s41598-020-80603-8

Dieta dischinezie biliara

„Dieta de cruţare hepatică (in colecistita cronica, dischinezia biliara) se va respecta, în funcţie şi de toleranţa individuală şi de prezenţa unor eventuale tulburări dispeptice restante.

Alimente permise: carnea proaspătă şi slabă de pui, curcan, viţel, vită, peştele alb, pregătite ca: rasol, friptă, înăbuşită, tocătură dietetică (fără ceapă, condimente, neprăjită) friptă; laptele dulce, bătut, iaurtul proaspăt, brânza de vaci proaspătă, caşul, urda; două ouă proaspete pe săptămână; smântâna, frişca, uleiul crud, untul proaspăt; pâinea albă, veche de o zi; făinoasele (gris, orez, fidea, tăieţei, macaroane), preparate cu lapte sau budinci cu brânză sau carne şi ou; legumele sub formă de sucuri sau cele cu celuloză fină ca pireuri, soteuri, sufleuri, salate coapte sau crude; fructele ca atare sau coapte, fără sâmburi şi coajă, ca sucuri proaspete, pireuri, compoturi, jeleuri, gemuri; deserturile ca: făinoase cu lapte, creme cu lapte şi ou, bezele, mereng, biscuiţi de albuş, gelatină cu lapte sau suc de fructe ş.a.; condimentele aromate (pătrunjel, leuştean, mărar, cimbru, tarhon, suc de lămâie); sosurile se vor pregăti numai dietetic, cu făină diluată separat în apă rece şi grăsime adăugată la sfârşitul prelucrării termice; supele creme de legume, supe slabe de carne, supele limpezi de legume, borşurile; băuturile nealcoolice: apa minerală, sifonul, sucurile de fructe şi legume. 

De evitat: dulciurile concentrate datorită riscului crescut de a face diabet a acestor bolnavi. Alimente interzise: prăjelile; mezelurile; conservele de orice fel; prăjelile, untura, seul, slănina, jumările, orice grăsime în exces; carnea grasă (porc, raţă, gâscă, oaie), fezandată, afumată; toate tipurile de carne cu ţesut conjunctiv; peştele gras; brânzeturile fermentate, grase, condimentate, brânza topită, caşcavalul; ouăle în exces sau fierte tari şi prăjite; supele grase de carne, borşurile drese cu smântână, ciorbele grase, ciorbele de leguminoase; pâinea neagră, intermediară, pîinea proaspătă; arpacaşul, grâul ca atare; leguminoasele uscate;  deserturile preparate cu cacao, ciocolată, multă grăsime, aluaturi dospite, foarte proaspete; făinoasele nerafinate; legumele şi fructele bogate în celuloză dură (ridichiile, guliile, castraveţii, varza, leguminoasele uscate, fructele necoapte, cu coajă şi sâmburi, alunele, nucile); produsele de patiserie; ciocolata, cacao; alcoolul, cafeaua; rântaşurile; sosurile cu ceapă prăjită, grăsime prăjită; maionezele, condimentele iuţi (piperul, hreanul, muştarul, boiaua, ardeiul iute, ceapa, usturoiul, chili); icrele; vânatul; moluştele. ” (1)

 Bibliografie: 1. Iulian Mincu, Alimentatia omului sanatos si bolnav, Ed. Enciclopedică, 2007

Complicatiile diabetului zaharat

 

Dieta in hipertensiune

 ”O dietă bogată în fructe, legume, cereale, produse alimentare degresate şi săracă în colesterol, grăsimi saturate şi sare poate scădea tensiunea arterială sistolică cu 6–11 mmHg. Acest lucru a fost demonstrat de studiul DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension). Această dietă se foloseşte atât în prevenirea, cât şi în tratamentul hipertensiunii.

Ca reguli generale, putem enumera:

− produse cerealiere – 5–6 porţii/zi, preferabil pâine neagră sau intermediară, cereale integrale;

− legume – 4–5 porţii/zi, în special cartofi, fasole, roşii, mazăre, broccoli, morcovi – surse bogate în fibre alimentare, potasiu, magneziu;

− fructe – 4–5 porţii/zi, cu aceleaşi calităţi ca şi legumele;

− produse lactate degresate – 2–3 porţii/zi (lapte degresat, iaurt degresat, brânzeturi slabe) – sursă de calciu şi proteine;

− carne – sub 2 porţii/zi – preferabil carne de pui fără piele, peşte slab, vită, preparată prin fierbere sau coacere, nu prin prăjire” (1)

Bibliografie: 1. Iulian Mincu, Alimentatia omului sanatos si bolnav, Ed. Enciclopedică, 2007

De ce e important sa masuram tensiunea arteriala la fiecare consultatie la pacientii cu diabet?

 De ce e important sa masuram tensiunea arteriala la fiecare consultatie la pacientii cu diabet?

Persoanele cu diabet au o frecventa de 2 ori mai mare a hipertensiunii arteriale decat persoanele fara diabet.

Aproximativ 80% din persoanele diabetice sufera de hipertensiune arteriala.

Prezenta concomitenta a diabetului zaharat si a hipertensiunii creste semnificativ riscul unui eveniment cardiovascular acut.

Prezenta concomitenta a diabetului zaharat si a hipertensiunii creste semnificativ riscul de aparitie a insuficientei cardiace.

Prezenta concomitenta a diabetului zaharat si a hipertensiunii accelereaza progresia bolii cronice de rinichi.

Prezenta concomitenta a diabetului zaharat si a hipertensiunii duc la forme severe de retinopatie.

Pacientii care sunt identificati avand valori tensionale ≥140/90mmHG trebuie sa fie trimisi spre medicul internist/cardiolog pentru montarea unui holter TA si identificarea profilului tensional si pentru a incepe un tratament medicamentos pentru reducerea valorilor tensionale.

Consult diabet și screening HTA (dr. Vesa Cosmin) trimitere consult interne tratament HTA și Holter (Dr. Venter Amina) clinica Elias Invest, Sucevei 63, tel 0756 474 186.

Despre beneficiile inhibitorilor de SGLT-2 la pacientii cu diabet zaharat

 Despre beneficiile inhibitorilor de SGLT-2 la pacientii cu diabet zaharat:

Reduc valoarea glicemiei bazale

Cresc excreția renală de sodiu

Imbuntațesc performanța miocardului

Reduc presarcina si postsarcina cardiaca

Reduc riscul de deces si spitalizare la pacientii cu insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie redusa (HFrEF)

Reduc valorile presiunii arteriale

Au efect protectiv renal prin conservarea ratei de filtrare glomerulară si de reducere a albuminuriei.

Beneficiile terapiei cu analogi de GLP=1 la pacientii cu diabet zaharat

Despre beneficiile analogilor de GLP-1 la pacientii cu diabet zaharat:

Reduc valoarea glicemiei bazale si/sau postprandiale

Determină reducerea greutatii corporale

Reduc valorile presiunii arteriale

Reduc riscul de evenimente cardiovasculare acute

Reduc evolutia procesului de ateroscleroza

Reduc incarcarea lipidica la nivel hepatic

Efect benefic pe functia renala

Screening-ul diabetului zaharat

 La cine se recomanda screening-ul diabetului zaharat?

• Persoanele obeze si supraponderale, Obezitatea se defineste ca IMC≥30kg/m2. Supraponderea se defineste ca IMC intre 25 si 29.9kg/m2. IMC se calculeaza după formula IMC=Greutate (kg)/inaltimea2 (m)

• Persoanele cu circumferinta abdominală peste 102 cm (sex masculin) sau 88 cm (sex feminin)

• Persoanele cu istoric familial de diabet zaharat la rudele de gradul I sau II

• Persoanele sedentare

• Persoanele cu consum crescut de glucide si/sau lipide

• Persoanele cu comorbiditati asociate cu un risc crescut de prezenta a diabetului zaharat: hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, hiperuricemie, steatoză hepatică.

• Persoanele cu vârsta peste 45 de ani.

• Femeile cu istoric de diabet gestational.

Principiile alimentatiei pentru pacientii cu diabet zaharat

 Principiile generale pentru pacienții diabetici:

• 3 mese pe zi + 2 gustari;

• adaptarea calorică în functie de indicele de masă corporală, greutatea ideala și efortul fizic;

• glucidele sau carbohidrații (HC) trebuie sa reprezinte 50-55% din aportul caloric;

• se preferă glucidele complexe (cereale integrale, paste integrale, tărâțe de grau și ovăz, pâine din cereale integrale, cartofi, fasole, mazare, linte). Glucidele complexe mai includ fructele proaspete, nuci, alune, produse lactate ce nu conțin zahar adaugat: iaurt, branza, lapte;

• a se evita glucidele rafinate: painea albă, prajituri, bomboane, ciocolată, biscuiți, gem, dulceață;

• fara a deveni o preocupare excesivă calculul hidratilor de carbon, pacientul trebuie sa se încadreze între 150-180 g HC zilnic, în funcție de greutatea corporală, având ca reper următoarele echivalențe: la 100 grame paine corespund 50 g HC, 100 grame de faina conțin 70 g HC, 100 grame de cartofii, orez, fasole, banane, struguri conțin aproximativ 20 grame HC, 100 grame de fructe incluzând aici mere, piersici, pere, caise, cireșe, vișine conțin 10 grame HC, 100 grame de lactatele conțin aproximativ 4 g HC.

• legumele (rosii, vinete, spanac, ciuperci,ardei gras, castraveti, dovlecel, fasole verde, salata verde) în general conțin cantități mici de HC, sunt alimente care nu trebuie cântărite;

• fibrele alimentare sunt asigurate prin predominenţa în dietă a glucidelor complexe legume, leguminoase, cereale şi fructe care trebuie să asigure 30-35 g fibre.

• proteine trebuie sa asigure 12-15% din calorii;

• necesarul aproximativ de proteine este de 1g/kg corp, în caz de afectare renală nu se va depăşi 0,8 g/kg corp/zi;

• ½ din cantitatea de proteine trebuie să provină din sursă animală (carne, lapte si derivate, pește, ou, fructe de mare) și ½ din sursă vegetală ( cereale, cartofi, soia, fasole, mazare);

• lipidele trebuie să reprezinte 25-30% din rația calorică;

• grăsimi saturate trebuie să reprezinte <7% din aportul caloric, sunt solide la temperatura camerei, provin în principal din surse animale, cresc nivelul de LDL-colesterol şi pot cauza boli cardiovasculare. Surse: carne, produse lactate grase, ulei de nuca de cocos, ulei de palmier;

• grăsimi trans, cele obţinute în general prin procesare (hidrogenare) sunt extrem de nocive (margarina și smântâna vegetală pentru gătit;

prajituri, plăcinte; gogoși, cartofi prajiți, bucăți de pui pane,

chipsuri, napolitane, bomboane, pop-corn preambalat pentru cuptorul cu microunde, semi-preparate congelate);

• grasimile mononestaurate sănătoase, se gasesc in uleiul de măsline, rapiță, floarea-soarelui, fructe oleaginoase, trebuie să reprezinte aproximativ 10% din aportul caloric;

• grăsimile polinesaturate sunt extrem de benefice, se găsesc în semințe de floarea soarelui, semințe de susan, semințe de dovleac, semințe de in, pește gras (somon, ton, macrou, hering sau sardine), trebuie să reprezinte aproximativ 10% din aportul caloric;

• necesarul de clorură de sodiu al unui adult sănătăs conform OMS este acoperit de 5-6 g de sare pe zi;

• aportul hidric trebuie să fie de 33 – 40 ml/kilogram corp/zi provenind din apa plată, apă minerală, ceaiuri neindulcite;

• un stil de viață sănătos mai include și efortul fizic aerob moderat minim 30 minute/zi, minim 5 zile/saptamana (150 minute/saptamana);

Bibliografie: Hâncu N, Roman G, Vereşiu IA (editori), Diabetul zaharat, nutriţia şi bolile metabolice. Tratat.), Editura Echinox, 2010

Consulturi diabet Clinica Elias Invest Oradea Dr. Vesa Cosmin

 DR. VESA COSMIN MIHAI -Medic specialist diabet zaharat nutritie si boli metabolice, cadru didactic FMF Oradea, in cadrul Centrului Medical Elias oferă umătoarele servicii medicale:

• diagnosticul clinico-biologic al pacientilor cu diabet zaharat tip 2, tip 1, altor tipuri specifice de diabet, dislipidemie, obezitate si suprapondere, hiperuricemie.

• identificarea precoce a complicatiilor si comorbidităților specifice diabetului zaharat, în colaborare cu numeroase specialitati: neurologie, cardiologie, medicină internă, psihologie, etc.

• eliberare rețete compensate/gratuite/contra-cost dupa caz pacienților consultați (din 1.06 Contract CAS cu eliberare retete gratuite pt asigurati)

• consultatii nutrititie pentru pacientii cu diabet zaharat, obezitate, dislipidemie si alte patologii cronice

• servicii de educatie terapeutica structurata pentru pacientii diabetici

• eliberare scrisori medicale pentru medicii de familie sau medicii specialiști de ambulator (după caz)

• intocmire referate medicale pentru comisiile de specialitate

• eliberare adeverințe medicale de specialitate privind prelungirea permisului auto la pacienții cu diabet

Pacientii vor avea pt consultatie biletul de trimitere de la MF, cardul de sanatate, dosarul cu antecedentele medicale, carnetul cu glicemii si/sau ultima valoare a hemoglobinei glicozilate (HbA1c).

Programari la tel 0259 237 237 sau 0756 474 186

Criteriile pentru diagnosticarea diabetului zaharat

 Glicemie bazală ≥ 126mg/dL*. (glicemie recoltată dimineața la cel puțin 8 ore după ultima masă)

sau

Glicemie la 2 ore după testul de toleranță la glucoză orală ≥ 200mg/dL*

sau

Glicemie întâmplătoare însoțită de simptomele specifice diabetului zaharat (poliurie, polidipsie, polifagie, scădere în greutate) ≥ 200mg/dL

sau

HbA1c ≥ 6.5%*

*Testul necesită repetare din aceeași probă de sânge venos sau din două probe separate.

Sursa American Diabetes Association 2022 Standards of Medical Care